În practica juridică, succesiunea (moștenirea) este una dintre cele mai sensibile și frecvente situații de dispută între rude. Indiferent dacă este vorba de moștenire legală sau testamentară, este esențial să înțelegi ce drepturi ai și cum le poți apăra. În lipsa unei asistențe juridice profesioniste, riști să pierzi bunuri valoroase sau să fii exclus din masa succesorală.
1.Cadrul legal general al moștenirii
Conform Codului Civil român, succesiunea se deschide la data decesului unei persoane (art. 954 Cod Civil), iar masa succesorală include toate drepturile și obligațiile patrimoniale transmisibile ale defunctului.
Art. 954 Cod Civil:
„Moștenirea se deschide la momentul decesului persoanei fizice și are loc la ultimul domiciliu al defunctului.”
De la acest moment, moștenitorii pot accepta sau renunța la moștenire, pot cere partajul bunurilor sau pot contesta dispozițiile testamentare.
2.Moștenirea legală – cine are dreptul
Moștenirea legală se aplică în absența unui testament sau acolo unde testamentul nu reglementează întreaga masă succesorală. Moștenitorii legali sunt împărțiți în clase de moștenitori, iar chemarea lor la moștenire se face în ordinea stabilită de lege:
Clasa I – Descendenții (copii, nepoți);
Clasa a II-a – Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați (părinți, frați);
Clasa a III-a – Ascendenții ordinari (bunici, străbunici);
Clasa a IV-a – Colateralii ordinari (unchi, veri);
Soțul supraviețuitor beneficiază de o cotă parte alături de fiecare clasă de moștenitori.
Art. 963 Cod Civil:
„Moștenitorii legali sunt rudele defunctului, chemate la moștenire potrivit ordinii și regulilor stabilite de lege.”
3.Moștenirea testamentară – avantajele și limitele sale
Testamentul este actul juridic unilateral prin care o persoană își exprimă dorința cu privire la modul în care va fi împărțită averea sa după moarte.
Art. 1034 Cod Civil:
„Orice persoană care are capacitate deplină de exercițiu poate dispune prin testament de bunurile sale pentru timpul când nu va mai fi în viață.”
Formele testamentului:
olograf – scris, datat și semnat de mână;
autentic – întocmit în fața notarului;
testamentul secret – depus în plic sigilat.
Atenție: Testamentul nu poate înlătura complet moștenitorii rezervatari.
4.Rezerva succesorală și reducerea liberalităților
Chiar dacă există un testament, moștenitorii rezervatari (copiii, soțul supraviețuitor, părinții în lipsa copiilor) nu pot fi înlăturați complet. Aceștia au dreptul la o cotă minimă din moștenire, numită rezervă succesorală.
Art. 1086 Cod Civil:
„Rezerva succesorală este partea din patrimoniul succesoral la care moștenitorii rezervatari au dreptul, chiar împotriva voinței testatorului.”
Dacă testamentul încalcă această rezervă, se poate introduce o acțiune în reducerea liberalităților – adică diminuarea legatelor pentru protejarea drepturilor celor îndreptățiți.
5.Acceptarea și renunțarea la moștenire
Moștenirea poate fi acceptată expres sau tacit, ori poate fi renunțată prin declarație notarială. Termenul pentru acceptare este de un an de la data deschiderii succesiunii, conform art. 1103 Cod Civil.
Important: Acceptarea produce efecte retroactive – de la data decesului.
6.Partajul moștenirii – împărțirea efectivă a bunurilor
Partajul succesoral este procedura prin care moștenitorii își împart bunurile. Acesta poate fi realizat:
pe cale amiabilă, la notar;
pe cale judiciară, prin instanță, dacă nu există acord între moștenitori.
Art. 1143 Cod Civil:
„Fiecare coindivizar are dreptul de a cere oricând ieșirea din indiviziune, în afară de cazul în care există un act de menținere a indiviziunii.”
Exemplu practic:
Doi frați moștenesc o casă și un teren. Unul dorește să primească casa, iar celălalt terenul. Dacă valorile sunt inegale, instanța sau notarul poate stabili o sultă – adică o sumă compensatorie.
7.Probleme frecvente în succesiuni
Testamente olografe incomplete sau neverificate notarial;
Lipsa actelor de proprietate pentru unele bunuri;
Contestații între moștenitori privind bunuri vândute de defunct înainte de moarte;Perfect, continui articolul cu secțiuni suplimentare care aduc un plus de complexitate și claritate, utile atât pentru cititor, cât și pentru SEO:
8.Dezbaterea moștenirii – procedura în fața notarului public
Pentru majoritatea succesiunilor, primul pas este dezbaterea moștenirii la notarul public competent teritorial (cel de la ultimul domiciliu al defunctului). Această procedură este obligatorie înainte de partaj sau vânzarea bunurilor moștenite.
Acte necesare pentru dezbaterea succesiunii:
Certificat de deces;
Actele de identitate ale moștenitorilor;
Certificate de naștere/căsătorie pentru stabilirea calității de moștenitor;
Actele de proprietate ale defunctului;
Extras CF actualizat pentru imobile;
Certificat fiscal de la primărie;
Testament (dacă există).
Notarul va elibera certificatul de moștenitor, documentul oficial care atestă drepturile succesorale și cotele fiecărui moștenitor.
9.Când se ajunge în instanță – partajul judiciar și litigii succesorale
Dacă între moștenitori nu există acord, se poate introduce o acțiune în justiție pentru partaj succesoral, conform prevederilor din Codul de procedură civilă și Codul civil.
Exemple de situații litigioase:
Un moștenitor refuză să accepte partajul;
Un testament este contestat;
Unul dintre moștenitori administrează bunurile fără acordul celorlalți;
Există suspiciuni de înstrăinare frauduloasă a bunurilor înainte de deces.
În instanță se pot cere:
Stabilirea masei succesorale (bunuri și datorii);
Constatarea calității de moștenitor;
Stabilirea cotelor;
Împărțirea efectivă (cu sau fără sultă);
Obligații de raport sau reducerea liberalităților.
Exemplu concret:
Trei frați moștenesc un apartament. Doi dintre ei doresc vânzarea și împărțirea prețului. Al treilea dorește păstrarea imobilului. Instanța va putea decide vânzarea silită sau atribuirea bunului unui moștenitor cu plata sultei.
10.Aspecte fiscale și implicații financiare
După dezbaterea moștenirii:
Se plătesc taxe notariale proporționale cu valoarea bunurilor;
Dacă există imobile, este necesar un extras CF și certificat fiscal;
Nu se plătește impozit pe moștenire dacă dezbaterea are loc în termen de 2 ani de la deces (Legea 227/2015 – Codul fiscal, art. 111).
Pentru moștenitori care vând un bun moștenit în termen scurt, poate apărea obligația de plată a impozitului pe câștig.
Serviciile noastre – asistență completă în succesiuni și partaj
La avocatbucuresti-vp.ro, te putem asista în fiecare etapă:
Consultanță inițială: identificarea moștenitorilor, evaluarea drepturilor;
Redactare notificări, renunțări, cereri de certificat de moștenitor;
Reprezentare la notar: susținerea intereselor în negocieri;
Asistență instanță: partaj, acțiuni în anulare, reducere legate;
Colaborare cu notari, experți, evaluatori și autorități locale;
Reprezentare inclusiv pentru moștenitori din diaspora;
Servicii disponibile online pentru clienți din orice județ sau din străinătate.
12.De ce să ne alegi – avocat moștenire București, dar activ pe plan național
Suntem o echipă juridică specializată în drept civil și succesiuni, cu zeci de cazuri rezolvate în instanță sau pe cale amiabilă. Lucrăm cu seriozitate și eficiență, oferind clienților:
Claritate juridică în cele mai tensionate momente;
Reacție rapidă la termenele legale și administrarea probelor;
Abordare strategică în conflicte de moștenire;
Discreție și respect față de client și contextul personal.
13.Ai nevoie de un avocat și dacă alegi calea notarială – Iată de ce
Deși procedura notarială pare simplă în teorie, realitatea este adesea mult mai complicată. Mulți clienți se confruntă cu dificultăți chiar înainte de a ajunge la notar – iar fără un avocat care să gestioneze corect și legal toate detaliile, se pot pierde drepturi, cote sau chiar întreaga moștenire.
Iată situațiile frecvente în care prezența unui avocat este esențială la notar:
Există neînțelegeri între moștenitori, chiar dacă aceștia încearcă aparent o soluție amiabilă;
Un moștenitor lipsă sau neidentificat blochează procedura;
Apariția unui testament contestat;
Necesitatea clarificării masei succesorale – ce intră sau nu în moștenire;
Evaluarea bunurilor moștenite este inexactă sau dezavantajoasă;
Reprezentarea unui moștenitor din diaspora care nu poate fi prezent fizic;
Discuții privind renunțarea la moștenire, raportul donațiilor sau reducerea legatelor;
Nevoia de redactare și verificare a declarațiilor notariale, pentru a evita consecințe fiscale sau juridice grave ulterior.
Codul civil prevede că moștenitorii trebuie să accepte sau să renunțe în termen de 1 an de la deces (art. 1103 și urm.), dar implicațiile unei decizii greșite pot fi ireversibile. Avocatul nu doar că oferă siguranță juridică, ci poate negocia în favoarea clientului, poate întocmi documente conforme cu interesele acestuia și poate proteja cota ce i se cuvine.
14.De ce să apelezi la echipa noastră
La avocatbucuresti-vp.ro, nu oferim doar „servicii juridice” – ci oferim garanția că interesele tale sunt apărate profesionist în fiecare etapă. În domeniul moștenirilor, fiecare detaliu contează, iar experiența noastră face diferența.
Avantajele colaborării cu noi:
Verificăm legalitatea actelor înainte de depunerea la notar;
Identificăm rapid punctele de risc și le rezolvăm preventiv;
Redactăm acte, cereri, renunțări și puncte de vedere conforme legii și intereselor tale;
Gestionăm integral succesiuni pentru clienți aflați în străinătate sau în alt județ;
Negociem cu ceilalți moștenitori pentru a evita litigiile sau a obține o soluție mai bună;
Oferim reprezentare juridică și în fața notarului (prin împuternicire);
Putem transforma o succesiune aparent simplă într-un avantaj juridic clar pentru tine.
Suntem alături de tine oriunde în România – online, telefonic sau direct în instanță, în fața notarului ori în negocierile prealabile.
Întrebări frecvente despre succesiuni și moșteniri
- Ce fac dacă unul dintre moștenitori nu este de acord cu împărțirea moștenirii?
Dacă nu există acord între moștenitori, partajul pe cale notarială nu mai este posibil. Se impune deschiderea procedurii de partaj judiciar, caz în care asistența unui avocat specializat este absolut necesară. Avocatul va formula cererea de chemare în judecată, va administra probele și va apăra interesele clientului în instanță. - Pot să deschid succesiunea la un alt notar, nu la cel din localitatea în care a murit defunctul?
Da, conform art. 1046 Cod civil, moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, dar poți merge la orice notar din acel județ. Avocatul te poate ajuta să alegi notarul cel mai potrivit și să depui corect actele. - Dacă nu fac succesiunea în termen de 1 an, pierd moștenirea?
Nu neapărat. Dreptul de a accepta moștenirea nu se stinge automat la 1 an. Totuși, dacă altcineva deschide succesiunea între timp, poți fi exclus. Un avocat te poate ajuta să clarifici statutul tău și să-ți aperi cota. - Nu am bani să fac succesiunea – ce pot face?
Sunt situații în care moștenitorii pot conveni împreună să împartă cheltuielile, iar avocatul poate negocia sau propune un plan de plată rezonabil. În plus, dacă există litigiu, poți cere în instanță ca partea care refuză să contribuie să fie obligată la plata cheltuielilor. - Cât durează o succesiune?
Dacă există acord și toate actele sunt în regulă, la notar poate dura între 2 și 6 săptămâni. În cazul unui litigiu în instanță (partaj judiciar), durata poate ajunge la câteva luni sau chiar peste un an, în funcție de complexitate. Cu un avocat bun, lucrurile pot fi accelerate și gestionate eficient.